Domnia imparatului Akihito al Japoniei a luat sfarsit marti, dupa 30 de ani in care monarhul a condus sub o deviza de pace, respect si dragoste. In varsta de 82 de ani, imparatul Akihito a dat de inteles ca, in spatele deciziei istorice de abdicare, este starea sa de sanatate, care s-a inrautatit in ultimii ani. Insa abdicarea imparatului ar putea avea o legatura si cu decizia premierului Shinzo Abe de a schimba constitutia pacifista a Japoniei, un lucru pe care Akihito ar fi incercat sa il impiedice, relateaza South China Morning Post.
In timpul domniei sale, imparatul Akihito a facut multe lucruri considerate fara precedent pentru un monarh japonez. S-a adresat oamenilor de doua ori in interventii televizate, s-a casatorit cu Michiko, o femeie din popor, a efectuat numeroase vizite in strainatate si a incercat sa remedieze legaturile diplomatice cu Coreea de Sud, recunoscand public legaturile de sange care dateaza inca din secolul 15 cu fosta casa regala din peninsula vecina, scrie digi24.ro
Abdicarea lui Akihito, al 125-lea imparat al Japoniei, este prima din ultimii 200 de ani. Monarhul a decis sa isi traiasca restul vietii avand mai putine indatoriri oficiale, mai ales in conditiile in care starea sa de sanatate s-a deteriorat.
„Cand iau in calcul faptul ca sanatatea mea se deterioreaza gradual, incep sa imi fac griji ca s-ar putea sa devina prea dificil pentru mine sa imi indeplinesc obligatiile de simbol al statului”, a spus imparatul in 2016, in al doilea interviu televizat al sau din istorie. Primul interviu televizat al imparatului Akihito a avut loc in urma cu opt ani si a cuprins un mesaj de solidaritate dupa dezastrul care a lovit Japonia in martie 2011.
Insa ar mai putea exista un motiv care l-a facut pe imparat sa abdice. Multi analisti vad in retragerea lui Akihito o miscare pentru a slabi influenta crescanda a Partidului Liberal Democrat al premierului japonez Shinzo Abe. Grupul politic ar urmari sa readuca Japonia la constitutia de dinaintea razboiului si sa ii redea imparatului statutul de zeu.
„Imparatul Akihito si familia sa au sugerat discret ani de zile ca exista nevoia unui sistem de abdicare, asa ca decizia lui nu este complet neasteptata. Insa mai interesant este momentul acestei decizii. Asta va insemna ca policienii conservatori vor fi nevoiti sa se confrunte cu mai multe situatii din jurul sistemului imperial. Nu pot sta pe margine sa ii critice pe altii pentru ca incearca sa submineze prestigiul sistemului imperial. Va fi interesant de vazut cum se vor desfasura lucrurile, iar abdicarea ar putea sa devina motiv de diviziune in interiorul conservatorilor”, spune Corey Wallace, specialist in politica Japoniei, la universitatea Freie din Berlin.
In discursul in care si-a anuntat intentia de a abdica, in urma cu trei ani, imparatul Akihito a facut doar cateva aluzii legate de ceea ce isi doreste. Lipsa unui discurs explicit nu este doar o formalitate specifica Japoniei, ci o constrangere reala a imparatului, dictata de constitutia scrisa de americani, in timpul ocuparii Japoniei, dupa al Doilea Razboi Mondial. La acea vreme, fortele militare americane au rescris constitutia japoneza, pentru a restrange semnificativ puterile si rolul pe care il avea Hirohito, tatal imparatului Akihito.
Constitutia interzice clar familiei imperiale sa se implice in politica sau sa aiba statutul religios de zeu, asa cum se intampla inainte, cand imparatul era considerat o semi-divinitate. Hirohito s-a stins in 1989 si a fost succedat de fiul sau, Akihito. Acesta, fara sa aiba imaginea patata de crimele de razboi comise de tatal sau, a urcat la putere, iar modul in care si-a indeplinit indatoririle i-au castigat respectul, admiratia si iubirea poporului nipon. Un sondaj recent arata ca 85% dintre japonezi nu vor ca imparatul sa abdice, dar ii sustin decizia, daca aceasta este dorinta imparatului.
Spre deosebire de tatal sau, Akihito a fost considerat un imparat pacifist. In timpul vizitelor sale in Asia, el si-a exprimat adeseori regretul fata de victimele agresiunii japoneze din timpul razboiului, un lucru pe care politicienii s-au ferit adeseori sa il faca.
Pe de alta parte, premierul Shinzo Abe este primul lider de dupa razboi care a sustinut pe fata nevoia de a avea o putere militara si a facut presiuni pentru a schimba Articolul 9 din constitutia scrisa de americani. Aceasta clauza de non-agresiune este motivul pentru care Japonia nu se poate inarma, iar abolirea articolului ar putea face din Japonia o noua putere militara a lumii.
Opozitia la planurile lui Shinzo Abe nu a fost insa una puternica, iar premierul a fost reales in functie. Dupa alegerile din 2016, el a promis ca va face tot ce ii sta in puteri pentru a elimina Articolul 9.
Abdicarea lui Akihito ar putea insa sa ii incurce planurile lui Abe pe mai multe fronturi. In primul rand, atentia de la programul legislativ si dezbaterea privind schimbarea constitutiei au fost deturnate de vestea ca imparatul va abdica. In al doilea rand, Shinzo Abe nu poate trece prin parlament propunerea de a schimba sau elimina complet Articolul 9, intrucat este nevoie de consens intre partidele de la guvernare, partidele din opozitie, precum si de acceptarea din partea opiniei publice. Tot acest proces ar putea dura mai mult decat administratia condusa de Abe.
De aceea, multi analisti vad in decizia imparatului Akihito o mutare inteligenta pentru a impiedica planurile de schimbare a constitutiei si inarmare a Japoniei, asa cum viseaza premierul Shinzo Abe. Insa altii vad abdicarea doar ca pe o dorinta sincera de a se retrage din viata publica.
