Habar n-avem sau nu credem că în spatele lenei se poate ascunde umbra unei depresii, povara stresului sau chiar presiunea unei companii unde ești angajat care “salută” efortul excesiv și atingerea obiectivelor.
Prin urmare, am putea afirma că avem de-a face cu o dimensiune legată de factori psihologici importanți pe care trebuie să-i cunoaștem.
O căutare simplă pe rețelele de socializare ne ajută să vedem cantitatea de articole pe tema comportamentului unei persoane care nu este atrasă de efort și că majoritatea au o abordare similară și un scop comun: dorința de a învinge.
Cum să înțelegem lipsa chefului de muncă
Nando Pelusi, specialist în psihologie evoluționistă, ne explică faptul că specia umană are tendința să-și economisească energia.
Și că lenea sau inactivitatea care ne caracterizează uneori ar fi ceva moștenit de la strămoșii noștri.
Când resursele sunt limitate și nesigure, suntem tentați să credem că am putea avea nevoie mai târziu de ele.
Opțiunea pentru repaus se poate datora percepției noastre despre această nesiguranță în mediul înconjurător.
“Din acest moment, avem nevoie de o perioadă de introspecție și de liniște pentru a ne păstra energia și a reflecta mai mult”, spune Pelusi, “iar acest mod de a reacționa, de a lupta și de a găsi soluții la problemele noastre pe un teren pe care nu-l cunoaștem este în genele noastre.”
De aceea, înțelegerea și cunoașterea a ceea ce se află în spatele inactivității ne pot face viața mai ușoară.
“Doamne, noi ştim ce suntem, dar nu ştim ce putem fi” (Ofelia din “Hamlet”, de William Shakespeare)
Factorii care se ascund în spatele lenei
Ceea ce se află în spatele lenei nu este întotdeauna slăbiciune. Nu este vorba nici de divertisment sau de vreo amânare.
Uneori confundăm acești termeni și este necesar să-i separăm bine. De exemplu, știm că lenea și o persoană care adoptă amânarea activității au un element comun: o motivație scăzută.
Deși are intenția să-și ducă la capăt sarcinile, acea persoană simte că nu are forța necesară.
Cele mai frecvente cauze sunt:
-mascarea fricii că putem eșua și atunci alegem amânarea (“mâine o voi face”), fără să realizăm că acest mâine nu va fi și că ne perturbă total universul nostru.
-simptomul unei depresii însoțită de negativism și idei suicidale.
-cauze biologice: stări de oboseală prelungită, de epuizare, de alterare a glandei tiroide, diabetul, anemia, apneea în somn, bolile cardiace…
-lipsa unor obiective reale, întâlnită îndeobște la adolescenții care se retrag ore întregi în camerele lor sub carapacea lenei.
Pentru a conchide
Ar fi potrivit momentul să ne îndepărtăm de stigmatizarea generală asociată inactivității. Este limpede că vor exista mereu profiluri caracterizate prin neglijență voluntară, prin lipsa chefului de a munci, uneori deranjantă.
Să învățăm să înțelegem fața ascunsă a acestei stări!
Un articol de Ileana Mlădinoiu
