„Ne aflam in fata unei rani sufletesti pentru toata crestinatatea, nu doar pentru cea franceza, insa sper sa se inteleaga ca ceea ce se intampla in plan politic in Europa s-a vazut acum in fata unui foc imens, a unui rug asupra valorilor crestine.
Nadajduiesc ca a supravietuit Cununa Mantuitorului si ma bucur din toata inima ca atat parte din Altar, cat si Crucea au rezistat focului.
Acestea sunt lucrurile cele mai importante, de la care o biserica poate fi oricand recladita. Notre-Dame e spatiul in care si in 1918, si in 1940, pe cand trupele germane se apropiau de Paris, poporul francez, indiferent de confesiunea sa, indiferent de atitudinea sa fata de Biserica, s-a strans ca sa se roage pentru Franta, scrie altarulcredintei.ro.
Aceasta tara poate porni oricand de la un Altar si de la o Cruce. E mai greu atunci cand Crucea si Altarul vor fi daramate.
Dar daca a ramas Crucea, inseamna ca Franta merge mai departe. Oricum, de ieri-noapte spunem toti «Je suis Notre-Dame». Va trebui sa ne rugam cu totii sa se restaureze una dintre marile colectii de iubire si de evlavie ale Europei crestine.”