Toti oamenii vor sa aiba pacea, dar nu stiu cum sa ajunga la ea. Paisie cel Mare s-a maniat si l-a rugat pe Domnul sa-l izbaveasca de manie. Domnul i S-a aratat si i-a zis: „Paisie, daca nu vrei sa te manii, nu dori nimic, nu judeca pe nimeni, nu uri pe nimeni, si nu te vei mai mania”.
Astfel, orice om, daca-si taie voia lui inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, va avea totdeauna pace in suflet, dar cel caruia ii place sa-si faca voia sa, nu va avea pace niciodata, scrie altarulcredintei.md.
Sufletul care s-a predat pe sine voii lui Dumnezeu indura cu usurinta orice intristare si orice boala, pentru ca, atunci si cand e bolnav, el se roaga si vede pe Dumnezeu: „Doamne, Tu vezi boala mea. Stii ca sunt pacatos si neputincios. Ajuta-ma sa indur totul si sa-Ti multumesc bunatatii Tale”. Si Domnul alina boala si sufletul simte ajutorul dumnezeiesc si sta inaintea lui Dumnezeu vesel si multumitor.
Daca te loveste orice fel de nenorocire, gandeste-te: „Domnul vede inima mea, si daca ii e pe plac, totul va merge bine atat pentru mine, cat si pentru ceilalti”, si astfel sufletul tau va avea intotdeauna pace. Dar daca omul va incepe sa murmure: „Aceasta n-ar trebui sa fie asa… aceasta nu e bine”, nu va avea niciodata pace in suflet, chiar daca ar posti si s-ar ruga mult.
Domnul ne iubeste si de aceea nu ne putem teme de nimic, afara de pacat, pentru ca prin pacat se pierde harul si fara harul lui Dumnezeu vrajmasul vaneaza sufletul, asa cum vantul sau fumul mana o frunza uscata.
Extras din Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 94